Iubito-mbogateste-ti cantaretul,
muta-mi cu mana ta în suflet lacul,
si ce mai vezi, vapaia si înghetul,
dumbrava, cerbii, trestia şi veacul.
Cum stam in fata toamnei, muti,
sporeste-mi inima cu-o ardere, cu-n gand.
Solar e talcul ce tu stii oricand
atator lucruri sa-mprumuti.
O, lumea, daca nu-i o amagire,
ne este un senin vesmant.
Ca esti cuvant, ca esti pamant,
nu te dezbraci de ea nicicând.
ne este un senin vesmant.
Ca esti cuvant, ca esti pamant,
nu te dezbraci de ea nicicând.
O, lumea e albastra haina, in care ne cuprindem, stransi în taina,
ca vara sangelui sa nu se piarda,
ca vraja basmului mereu sa arda.
(Lucian Blaga, 1962)
. . . . . . . .
Toamnă a deliciilor! Sufletul meu cel mai adânc este cununat cu ea;
dacă aş fi o pasăre, aş zbura de-a lungul întregului pământ în căutarea
a noi si noi toamne.
a noi si noi toamne.
(George Eliot)
. . . . . . . .
"Cand dragostea vorbeste, vocile tuturor zeilor par a fi adormite in
armonia raiului."
(William Shakespeare)
Love... Peace... Faith
ankladyl
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu