Pagini

06 noiembrie 2012

Vis vegetal...



 "As vrea sa fiu copac
Si-as vrea sa cresc langa fereastra ta.
 Te-as auzi,
Si-n voie te-as privi intreaga zi
M-as apuca si iarna
sa-nfloresc,
Ca sa te bucuri!
Pasarile cele mai mandre-ar face
cuib pe creanga mea,
Iar noptile mi-ar da cercei de stele
Pe care, ca pe
frunze ti le-as da.
Prin geamul larg deschis, de-atatea ori
M-as apleca
usoara sa-ti sarut
Când parul ce pe frunte ti-a cazut,
Când buzele,
cu buze moi de flori
Spre toamna m-as juca zvarlindu-ti mere
Si foi de
aur rosu prin odaie
Cu-a ramurilor tanara putere
Ti-as apara obloanele de
ploaie.
Si, cine stie, poate ca-ntr-o seara
De primavara, când va fi si
luna
Va trece prin gradina o zana buna,
Facandu-ma femeie sa
fiu iara.
Atuncea, sprijinindu-mi de pervaz
Genunchiul ud de frunze si
pamânt,
Cu roua si cu luna pe obraz,
Eu ti-as sari în casa si
senina,
Uitind de-atata vreme sa vorbesc,
Cu cate-un cuib în fiecare
mana,
As incepe
sa
zambesc."


(Magda Isanos)



~)(~



                 Prinsa in jocul bland al razelor de soare, printre frunzele rebele galben-aurii, indragostirea a batut (cu degetele-i subtiri, inmanusate in macrameul delicat al picaturilor de ploaie) la usa inimii mele, pentru prima data, intr-o zi de toamna
              
             Primavaratica la scoala vietii, fara sa chiulesc, mi-am facut temele constiincios si am promovat examenul maturitatii, trezindu-ma luata de valul existentei.
              
              Traiesc acum o vara personala, cu cer albastru si senin, ploi calde, curcubeu zambaret si ma bucur de fructele, florile si gazele mici, care-mi umplu zilele si inima.
              
             Mana-n mana cu destinul, pasesc pe drumul vietii, drum cu sens unic, spre iarna mea


                   Cu toate anotimpurile mele traiesc visez, iubesc. 



ankladyl


 
               



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu