Eu
nu mă căiesc
c-am adunat în suflet şi noroi -
dar mă gândesc la tine.
Cu gheare de lumină
o dimineaţă-ţi va ucide-odată visul
că sufletul mi-aşa curat
cum gândul tău îl vrea,
cum inima iubirii tale-1 crede.
Vei plânge mult atunci ori vei ierta?
Vei plânge mult ori vei zâmbi
de razele acelei dimineţi,
în care eu ţi-oi zice fără umbră de căinţă:
"Nu ştii
că numa-n lacuri cu noroi în fund cresc
nuferi?"
[L. Blaga, 1919]
~~~~~~~~~~~~~~
Sunt atat de mica, in nimicnicia mea,
dar sunt creatie divina, slaba si naiva...
Iubirea mi-a fost insuflata,
pentru desavarsirea mea
si iertarea mi-a fost data,
intru eliberarea ta.
dar sunt creatie divina, slaba si naiva...
Iubirea mi-a fost insuflata,
pentru desavarsirea mea
si iertarea mi-a fost data,
intru eliberarea ta.
ankladyl
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu